Istoricul gorjean Gabriel Sarcină a realizat toponomia orașului Rovinari și a descoperit trei surse de proveniență a acestuia. Una dintre ele se referă o legătură cu localitatea italiană Ravenna, zonă de unde au provenit constructorii unui castru roman:
„Azi, orașul Rovinari-jud. Gorj, este cunoscut în țara întreagă, mai ales datorită termocentralei construite aici, în anii ’70 ai secolului al XX-lea, de către autoritățile comuniste.
Despre originea numelui acestei localități am identificat câteva variante, care de care mai impregnante de patina timpului. În prima dintre acestea, izvoarele istorice locale ne atestă prezența unor mlaștini (rovine = Rovinari!) rezultate din desele revărsări ale Jiului. Zona centrală a acestor rovine purta denumirea de „Beterega” (loc afectat de un beteșug!) și avea o ariditate ridicată, deci era mai tot timpul stearpă.
Cu câțiva ani înainte de căderea regimului comunist din România (decembrie 1989), mai trăia venerabilul Grigore Trăistaru, un rovinărean în vârstă de 105 ani. Apropiații îl auzeau povestind despre mai mulți localnici, cei care s-ar fi înrolat în oastea lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) pentru a se confrunta cu otomanii în bătălia/bătăliile de la Rovine (1394/1395). Ca urmare, cei care au participat la aceea bătălie, și s-au întors acasă, au fost supranumiți „rovinăreni” sau „rovinari” (!), iar de la supranumele lor ar veni și denumirea localității Rovinari.
Cea de-a treia ipostază își are seva și mai mult în negura timpului. Astfel, potrivit unei alte legende, între anii 103-105, biruitori în primul război cu dacii conduși de regele Decebal, romanii au construit o tabără militară (castru) la Rovinari. Cei mai mulți dintre meșterii constructori care au ridicat această tabără militară erau originari din Ravenna (Imperiul Roman)“.