Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie de stat din România, se află în mijlocul uneia dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani. Procedura de selecție pentru un nou director general a ajuns în faza finală, cu doar doi candidați rămași dintr‑o listă inițială de 16: Bogdan Badea, actual CEO interimar, și Iulius‑Dan Plaveti, șeful Complexului Energetic Oltenia.
Procesul are loc pe fondul unor conflicte majore în conducerea companiei, alimentate de criticile dure ale premierului interimar Ilie Bolojan, care a cerut chiar suspendarea președintelui Consiliului de Supraveghere, instituția responsabilă cu desemnarea viitorului CEO.
Funcția de CEO a devenit vacantă după demisia lui Karoly Borbely, numit pe baza legii guvernanței corporative, dar contestat de Comisia Europeană. România a pierdut definitiv zeci de milioane de euro din PNRR din cauza nerespectării regulilor privind numirile în companiile de stat.
Borbely a demisionat în septembrie 2025, la jumătatea mandatului, primind compensații financiare. Ulterior, Hidroelectrica a lansat o nouă procedură de selecție, anulată însă după ce Consiliul de Supraveghere nu a reușit să aleagă un candidat din lista scurtă. A urmat o nouă procedură, aflată acum în faza finală.
Premierul interimar și ministru al Energiei, Ilie Bolojan, a criticat public conducerea Hidroelectrica, acuzând lipsa investițiilor, absența proiectelor de baterii și nivelul ridicat al salariilor directorilor.
În acest context, Bolojan a cerut introducerea pe ordinea de zi a AGA din 29 mai a suspendării președintelui Consiliului de Supraveghere, Silviu Avram, cercetat penal încă din iarna trecută. Presa a relatat că Avram ar fi apropiat de Sorin Grindeanu.
Conducerea Hidroelectrica a acuzat o imixtiune politică, însă în final a introdus solicitarea pe ordinea de zi.
Ce urmează
Consiliul de Supraveghere trebuie să decidă în perioada următoare cine va conduce Hidroelectrica:
- Bogdan Badea – actual CEO interimar, sau
- Iulius‑Dan Plaveti – șeful Complexului Energetic Oltenia.
Decizia vine într-un moment critic pentru companie, aflată sub presiunea investițiilor întârziate, a tensiunilor politice și a cerințelor stricte privind guvernanța corporativă.