Joia cea Mare, Joia Patimilor, Joia Neagră sau Joimăriţa, cum mai este cunoscută, este ziua în care Mântuitorul lumii, IIsus Hristos, a fost judecat, bătut și osândit la moarte prin răstignire. Gospodinele vopsesc ouă, iar cei care dorm sunt considerați leneşi și netrebnici până anul viitor. De această zi sunt legate și câteva superstiții.
În Joia Mare sunt rememorate Cina cea de Taină, prinderea Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, aducerea lui la arhiereii Ana şi Caiafa, condamnarea de către Sinedriu, judecarea de către Pilat, batjocorirea, răstignirea, moartea şi punerea sa în mormânt.
După ce în ziua de miercuri, Mântuitorul a fost vândut fariseilor şi cărturarilor pentru 30 de arginţi, în Joia Mare sunt prăznuite: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtaşaniei (Euharistia), rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.
Preoții citesc cele 12 Evanghelii
În toate bisericile ortodoxe, preoții citesc cele 12 Evanghelii prin care se pomenește viața pământească de jertfă a lui Iisus Hristos. Cele 12 citiri din Noul Testament vorbesc despre prinderea, judecata şi răstignirea lui Iisus Hristos.
Denia din Joia Mare se mai numește și „Slujba Sfintelor și Mântuitoarelor Pătimiri”.
„Când măriții ucenici la spălarea cinei s-au luminat, atunci Iuda cel rău credincios, cu iubirea de argint bolnavindu-se, s-a întunecat, și judecătorilor celor fără de lege, pe Ține, Judecătorul cel drept, te-a dat. Vezi, dar, iubitorule de avuții, pe cel ce pentru această spânzurare și-a agonisit. Fugi de sufletul nesățios, cel ce a îndrăznit unele că acestea asupra Învatatorului. Cela ce ești spre toți bun, Doamne, slavă Ție!” – se cântă înainte de începerea celor 12 Evanghelii.
Semnificație celor 12 Evanghelii
Prin citirea celor douăsprezece Evanghelii, „vom retrăi, în cântări duioase, întregul episod al pătimirilor Domnului nostru Iisus Hristos și ne vom ruga către Cel Ce S-a dat morții, pentru ca noi să fim înviați – Răscumpăratu-ne-ai pe noi din blestemul legii, cu scump sângele Tău. Pe Cruce pironindu-Te și cu sulița împungându-Te, nemurire ai izvorât oamenilor, Mântuitorul nostru, slavă Ție”, potrivit crestinortodox.ro.
Momentul în care apostolul Iuda Îl trădează pe Iisus, iar Mântuitorul îi spune: „Prietene, ceea ce faci, fă mai curând” sau „De ce, prietene, vinzi tu pe Stăpânul Tău cu o sărutare?”, este un reper al Joii Mari.
Alimente nepermise în Joia Mare
Două alimente sunt interzise în Joia Mare: oţetul şi urzicile. Se spune că, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, şi stropit cu oţet, pentru a-i provoca şi mai mult chin.
În Joia Mare femeile vopsesc ouăle.
„Cele roşii se numesc merişoare. Cele cu modele se numesc, de la o zonă la alta, ouă împistrite, încondeiate, scrise, pictate (pictate cu ceară), muncite, chinuite. Legendele despre ouăle de Paşte sunt foarte numeroase (…). Ouăle muncite nu se dau de pomană – nu le primeşte Dumnezeu. Unele sunt pline, deci se pot mânca, altele, goale, se înşiră pe aţă şi se pun la icoană. Scrisul ouălor se plăteşte. Femeile mai pricepute îl fac şi pentru alte case. Se plăteşte pe claie. O claie numără 30 de ouă. Numai oul roşu se duce la câmp; el se păstrează peste an ca să te apere de farmece. Şi Dracu tot de ouăle roşii se interesează. Cică el de două lucruri întreabă: dacă oamenii mai colindă şi dacă mai fac ouă roşii. Când n-or mai face asta, Dracu devine stăpân peste lume ”, se arată în „Ghidul sărbătorilor româneşti”.


